vreme buna, vreme rea
Intotdeauna mi-a fost teama de ploaie... Intotdeauna m-am ferit de ea pe cat posibil: gluga, umbrela (visez sa am multe umbrele- diverse si in diverse locuri), incaltaminte impermeabila. Cel mai mult ma deranjeaza sa ma prinda ploaia in sandale. Si poate de aia ii admir pe oamenii care nu se feresc de ploaie - merg cu capul gol, nu par intimidati de ploaie, nici macar nu par ingrijorati, nedreptatiti,parca nu ar suporta un disconfort care poate oricand deveni si mai mare... Si mereu ma fac sa ma gandesc - oare ei stiu sigur ca apa nu o sa-i faca sa raceasca? Oare stiu exact pana unde o sa patrunda apa? Sau stiu ca pur si simplu o data ajunsi acasa totul o sa se usuce si o sa fie bine din nou. Ceva ce ei stiu si simt ii face sa se simta ok in ploaie. Sunt autonomi, independenti, siguri pe ei, impacati cu natura. Eu nu pot fi sigura pe mine in ploaie decat daca stiu ca sunt impermeabila. De la adapost de altfel ploaia mi se pare fascinanta... tocmai pt ca eu ma vad protejata - acoperisul casei este mult mai pretios, si de aia imi iubesc casa mai mult cand ploua.
Intotdeauna mi-au placut paralelele si de aia imi vine sa fac una din nou... Si anume ca momentele grele pe care altii ni le pricinuiesc sunt ca si ploaia... din cand in cand putem fi siguri ca o sa cada din nou... Ar fi bine sa fiu si eu asa ca oamenii care merg prin ploaie fericiti chiar daca au plecat de acasa imbracati pentru a intampina o zi insorita. Pentru ca vrei nu vrei - ploaia o sa vina, si nu poti pleca din casa in pelerina in fiecare zi, nu?
Ei, saptamana asta m-a prins ploaia in sandale... Si mi-am dat seama ca inca sunt foarte imatura, dependenta, copilaroasa si foarte suparacioasa... Ei, si?
Ca sa compense - m-am tuns singura - mi-ar placea sa fiu "a self-made person". Ei bine - stiu ca sunt departe, dar in unele zile imi place sa gandesc ca sunt.
In curand vreau sa imi descopar niste nuante... Sau daca nu - sa le adaug :) Ca sangvina nu prea am... nu prea am...
Din jurnalul unui imigrant - mi-am dat seama ca trebuie sa gandesc pozitiv si sa nu indraznesc sa dezvolt psihologia unui out-sider... ca pana la urma chiar asa o sa fiu... Si Fantine e un fraier si poate sa creada ce vrea el, da e fraier! De fapt al doilea lui nume este FRAIER!
Ma pregatesc pt Craciun - TREBUIE sa-i cer banii lui SEFA! HA
Citesc "Asteptandu-i pe barbari" Coetzee - imi place
Imi place ce mi-a trimis sor-mea...
Citesc ziarele frantuzesti.
Mananc paine poloneza.
Ma imbrac nemteste. :D
Nu cumpar nimic italinesc. :))
Azi nu gatesc - gateste Albert.
Ma simt privita de o bufnita.
Bonsaiul e bine.
Porcusorul e plin.
Mi-am facut ordine intre fisierele cu muzica... Astept iPod-ul.
No comments:
Post a Comment