fata plugarului
"Tereza se uita la fata batuta de vant a plugarului. omul, in sine, i se parea foare simpatic si dragut. In sfarsit, dupa atata amar de vreme, descoperea din nou o persoana draguta! In fata ochilor i se perindau niste imagini rurale: un sat, turnul unei biserici, ogoare, paduri, un brigadier silvic, un iepure gonind peste brazde, un vanator cu palarie verde. Nu traise niciodata la ara. Imaginile acestea le stia din auzite, sau din lecturi, sau, poate, erau inscrise in subconstientul ei de niste neamuri indepartate. Si, totusi, aceste imagini staruiau in mintea ei ca o fotografie a strabunicii in albumul de familie, sau ca niste gravuri de odinioara."
edificiul dragostei
"Ce s-ar intampla daca Tomas ar primi o asemenea fotografie? Ar alunga-o? Poate ca nu. mai curand nu. Dar fragilul edificiu al dragostei lor s-ar prabusi din temelii. Caci acest edificiu se sprijinea pe o singura coloana, pe coloana fidelitatii ei - iar iubirile sunt ca imperiile> daca piere ideea pe care au fost intemeiate, pier si ele o data cu ea."
Despre imaginabil si unicul uman
"Ce cauta el la aceste femei? Ce-l atragea la ele? Sa fie, oare, dragostea fizica doar eterna repetitie a unuia si aceluiasi lucru?
Nicidecum. In povestea asta ramane, intotdeauna, un mic procent de imaginabil. Cand vedea o femeie imbracata din cap pana in picioare, putea, fireste, sa-si imagineze, mai mult sau mai putin, cum va arata goala-pusca (aici experianta de medic venea sa completeze experienta amantului), dar , intre aproximatia imaginii si precizia realitatii dainuia o mica lacuna de imaginabil si aceasta lacuna il incita si nu-l lasa in pace. Numai ca urmarirea imaginabilului nu se incheie cu descoperirea nuditatii, ci merge mai departe> ce expresie va avea in timp ce se va dezbraca? Ce va spune in toiul actului amorors? Cum vor suna suspinele ei? Ce grimasa se va intipari pe chipul ei in momentul orgasmului?
Unicitatea "eului" se ascundea exact in existenta acestui imaginabil in sanul fiintei umane. De inchipuit ne putem inchipui numai ceea ce-i identic si comun la toti oamenii. "Eul" individual e ceea ce se deosebeste de general, cu alte cuvinte, ceea ce nu poate fi dinainte ghicit, nici calculat, ceea ce trebuie mai intai dezvaluit, descoperit si cucerit la celalalt.
Tomas, care in ultimii zece ani de activitate medicala se ocupase, in exclusivitate, cu creierul omenesc, stia ca nimic nu-i mai greu decat sa pui mana pe "eul" uman. Intre Hitler si Einstein, intre Brejnev si Soljenitan exista mult mai multe asemanari decat deosebiri. Daca povestea ar putea fi exprimata in termeni matematici, intre acestia exista o milionime de neasemanare si noua sute noua zeci si noua de milionimi de asemanare.
Tomas e obsedat de dorinta descoperirii si cuceririi acelei milionimi, socotind ca in asta consta semnificatia obsesiei sale in privinta sexului slab. Nu este obsedat de femei, e obsedat de ceea ce-i (*in)imaginabil in fiecare dintre ele, altfel spus, de acea milionime de asemanare ce deosebeste o femeie de alta."
